RSS Feed

Dacă la masa de rai

12/10/2016 by Dacă şi cu Parcă

DSC_0171

se-ngustează drumul dinspre “din ce în ce mai puțin”
către “ușor, ușor mai mult”
și în timp se prinde spațiul plin de Maramureș,
unde picioarele pământului se clătesc în Iza
și răsăritul se-mbibă-n ceață.
se aude cum lăcrimez încă verdele tău de mesteacăn,
tristă ca atunci când nu mi-am mai cunoscut părinții,
într-o singură zi,
purtată într-un cojoc de blană,
de la gară și prin iarmaroc, nenumărate cuiburi de berze.
de la poartă și până la sobă devenită la fel de orfană ca mama bunicului,
ziua în care-am descântat o poezie.
tristă ca rugaciunea începută la masa de rai,
când apusul e deja la pândă peste sat
și toamna n-are decât să se despacheteze
peste pământul nostru încă îndrăgostit.

 

 

 

Comments

comments


No Comments »

No comments yet.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *