RSS Feed

***

02/10/2015 by Dacă şi cu Parcă

IMG_20150527_174444 copy

aș fi vrut într-o zi să vorbim
doi străini pe o bancă,
să desfacem împreună portocala din geantă
și să ne jucam de-a mama și de-a tata.
toate astea dacă nu am fi uitat așa curând limbajul universal al copilăriei.
îti amintești între ciulini și urzici
cât de mult ne plăceau broboanele roșii din supărarea jocului?
și nu erau destule cuvinte în noi,
nimeni nu le pusese acolo și bine făcuse,
nu erau cuvinte destule să ne împiedice
să alergăm prin pulbere de vară sau printre picioarele ciupercilor.
nici acum nu e prea târziu,
chiar dacă m-ai fărămițat în drum spre casa de turtă dulce,
sunt tot acolo,
fosforescentă înapoia lumii.
aș putea să rămân,
până la următoarea ta beție
ca să știi cum să te mai întorci vreodată
de unde am plecat,
să ne așezăm pe bancă,
să desfacem portocala din geantă,
ai putea sa fii mama și eu să fiu tata.

Comments

comments


No Comments »

No comments yet.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *