RSS Feed

May, 2015

  1. Dacă și cu Parcă rătăciți în barcă…

    May 24, 2015 by Dacă şi cu Parcă

    E o zi din niciodată.
    Dacă e în vizită la vrăjitoarea Samantha,
    Parcă e la călăria prezentului pe un iepure șchiop.
    E ziua prostiilor energetice și cuantice, când fericirea și nefericirea, ce știu ele?
    Sunt doar niște cuvinte.

    Într-o astfel de zi, înghesuită în mine, aș vrea Dacă și cu Parcă:
    Aruncați-vă în apă!


  2. Dacă viaţa e aşa cum e…

    May 14, 2015 by Dacă şi cu Parcă

    o răşină din care ieşim bijuterii

     

    Aşa cum e…
    un asfinţit peste o ploaie de frunze
    când copacii toţi întind crengile spre cer şi se roagă.

    Aşa cum e…
    când ochiul tău care obişnuia să clipească,
    să clipească la nesfârşit,
    se-nchide în inimă.

    Aşa cum e…
    aşa cum spune lumea,
    parcă incredibil de scurtă.

    Dar dacă viaţa e aşa cum e,
    cum n-a mai fost niciodată până acum?
    un răsărit cu doi oameni şi doi porumbei,
    care  aşteaptă verde,
    să meargă şi să zboare.
    să meargă nu pe drum,
    să zboare nu spre cer,
    ci unul către altul.


  3. once upon a time

    May 5, 2015 by Dacă şi cu Parcă

    once upon a time…
    o fată cu ochi căprui şi păr bălai şi un băiat, pur şi simplu singur fără ea.

    sau nu.
    a fost odată o fată şi un băiat,
    pur şi simplu îndrăgostiţi la prima vedere.
    greu de spus cine iubea mai mult.
    poate că ea care s-a îndreptat inexplicabil spre obrazul lui arămiu şi tomnatic.
    poate el care a luat-o de mână şi a plimbat-o pe Calea Victoriei, târziu în după-amiază, fără măcar s-o întrebe cum o cheamă.
    imaginea lor, înrămată-n vitrine, e întâmplare fără noimă?
    da, spune ea, fără-ndoială, când se hotărăşte să-l lase după ce l-a iubit şi el o mai iubea încă.
    ce poate să fi simţit el în mahmureala dragostei pierdute?
    ar putea să nu mai intereseze pe nimeni, de vreme ce au trecut mulţi ani.
    şi iată că…

    once upon, another time…
    o femeie care-i semăna fetei şi un bărbat care nu mai era singur.
    sau nu.
    a fost odată, într-o altă dată, o femeie şi un bărbat care s-au întâlnit aşa, când se căutau din întâmplare.
    ea nu a mai putut să-i caute obrazul şi nici el s-o mai plimbe pe drum, fără s-o întrebe cum o cheamă.


  4. Dacă şi cu Parcă la Blind Concert

    May 5, 2015 by Dacă şi cu Parcă

    Dacă tot ce curge e o lacrimă…
    Lacrima dintre două melodii, dintre două pahare, dintre două sticle sparte sub tălpi.
    Dacăcu urechi de pisică şi iepurele la garderobă.
    Parcă-dormind în pătuţul lui, cu femeia lui posibil creaţă.

    Dacă şi cu Parcă curg în lacrimi, separaţi de o ureche, pe o pernă, în somnul care face valuri(Sleepmakeswaves).
    Blind Concert sau o întâlnire pe nevăzute cu o trupă care vine din Australia, ţara cangurilor, dar fără canguri, mai repede decât alţii din Rusia sau Bosnia. Repede, dar nu foarte repede, cu o întârziere de doar 4 ore.
    Să cânte, dar ce zic, să ne încânte, pe Dacă, pe Parcă, amândoi aglomeraţi într-un subsol cu semnul întrebării (Question Mark).


  5. certitudinile lui Dacă şi cu Parcă

    May 2, 2015 by Dacă şi cu Parcă

    n-o să ştim patima care mistuie oceanul în lunga furtună din noapte,
    așa cum gârla îşi umflă apele în spatele căsuţei de chirpici.
    sau scânteia focului din semineu ca replică a vetrei în care coace pâinea,
    bunica lunii de august,
    o bunică adevărată din carne şi oase,
    care are aproape 90 de ani şi pretenţii de 100,
    până ce nu ne vom naşte încă o dată la ţară.
    şi nu vom merge desculţi prin ploaie,
    veşnic urmaţi de căţelul ud şi puricos,
    ca nişte ţărani ai lui Grigorescu.
    şi ne vom trezi cu noaptea-n cap să dăm de mâncare la porci,
    evident alţii decât noi.
    n-o să înţelegem frumuseţea,
    decât mergând prin pădure şi înşirând acolo ghinde din copaci,
    într-un colier de diamante,
    şi tatuându-ne pe glezne cu fire de nisip,
    imaginea trestiei care plânge.
    ne vom cunoaşte pe noi cu adevărat când zgârie-norii din inimile noastre de sticlă,
    vor redeveni case,
    case zugrăvite cu var,
    cu poduri pline de fân,
    din care se hrăneşte calul lui Greuceanu.


  6. Dacă ţara arde şi baba se piaptănă, Denisa parcă vrea să vadă eclipsa.

    May 2, 2015 by Dacă şi cu Parcă

    Succesul înseamnă să obţii ce vrei, iar fericirea să vrei ce ai obţinut. Dale Carnegie

    Mă intrigă cum sunt oamenii care îşi urmează visele. Visele de noapte care se luminează în zi şi cele care se-mplinesc doar noaptea visând. Ce mănâncă? Ce respiră şi cu cine se iubesc?

    Bâjbâi să răspund, poate ceva despre voinţă, cum perseverează când alţii au renunţat deja, riscând să privească eclipsa printr-o radiografie pulmonară în timpul orelor de serviciu, cum au avut principii de viaţă de la care nu s-au abătut, când semaforul era roşu şi strada era goală.

    Ce fel de vise şi visuri au oamenii de tot felul? dar mai ales ei. Visează poate să ajungă, să poată, să fie. Să vadă sufletul cuiva prin perechea de ochi mari albaştrii, de sub plaja de pleoape.

    Sau visează să doneze sânge, să o cunoască pe Thalia, să zboare la clasa I. Dar ce e mai ciudat decât să începi fiecare vis cu o tunsoare nouă, poate când eşti pacient la terapie intensivă să visezi că eşti la dentist?

    Am visat într-o zi, nu demult, că dimineaţa asta o să mă trezesc de-a binelea, acolo unde am rămas de un deceniu, într-o sală a oglinzilor, unde stăteau îngrămădite între cărţi multe vise. The saddest and still impossible dream.

    Închid şi decid. În oamenii care îşi urmează visele nu-i loc pentru Parcă dar e plin de Dacă.